Tocmai îmi așezasem ”pânda”: scaunelul și aparatul pe monopod, când pe coasta însorită au apărut ”mama și pruncul”.

62. IEDUL, CODRUL.1
foto: Nicolae Dărămuș

Ultimul, ca toți copiii, a prins să țopâie până la câțiva metri de mine, părând a se război cu căpușele…

62. IEDUL, CODRUL.2
foto: Nicolae Dărămuș

Când, pe nepusă masă în liniștea ”sonoră” , m-a lovit în ceafă duduiala unor bași ”house”. Se prăvălea dinspre vârf. Iedul a ridicat capul, ceva mai surprins decat mine… cred…

62. IEDUL,CODRUL3
foto: Nicolae Dărămuș

Și dus a fost.
Am ieșit în pajiște grăbit – fără aparat, mea culpa! – să-l văd pe ”vinovat”. Ditr-un gipan cu ușile deschise răzbătea muzica. M-o fi zărit omul?… Căci pornisem hotărât la deal… Se va fi săturat tocmai atunci de ”adrenalina decibelilor”?… Greu de spus.
Cert este ca portierele s-au închis și, cu motorul ambalat vitejește, bolidul s-a topit în pădurea de peste culme.

31 iulie 2016