E destul să te așezi în iarbă și să privești. Nu… Nu să șezi scrutând zarea, furat de gânduri. Nicidecum! Așa n-ai făcut nimic și degeba ai ieșit ”la iarbă verde”. Așează-ți capul între flori și vezi. Da, vezi!… Acolo, în jungla de sub genunchii tăi, e viață. Și încă ce viață!
foto: Nicolae Dărămuș
Era la o palmă de nasul meu. L-am deslușit târziu, căci se mișca lent și părea născut de tijele verzi : un adevărat fiul al clorofilei… Nu se sinchisise însă de prezența mea și își vede de treabă.
foto: Nicolae Dărămuș
Căci tocmai își făcuse treaba: o bobiță cât gămălia, ce avea să intre în pământ la prima rouă, lăsând fruzele nepătate.
Dar nici el nu se putea lăsa oricum, după folosirea ”toaletei”. Și-a curbat abdomenul, încet-încet, până când, lucrând harnic cu piciorușele din față, ba chiar și cu mandibulele, s-a simțit curat.
foto: Nicolae Dărămuș
Părând mulțumit de ispravă, s-a cocoțat apoi pe-o floare.
12 februarie 2016
Recent Comments