Culcat la o palmă deasupra lor, am vrut să-i mângâi. Chiar îmi băgasem mâna în apă…

28. IDILA1
foto: Cristian Grecu

Un gest anapoda, caci aș fi tulburat idila. M-am ridicat. Iatacul fluid unde îndrăgostiții păreau să ignore orice pericol, îmi arăta însă  – a câta oară? – inocența vieții.

28. IDILA2
foto: Cristian Grecu

Și candoarea ce transformă  gesturile hulpave în crimă; fiindcă în octombrie, în aceste locuri pure, odată cu păstrăvii, ostiile  nesătuilor ucid iubirea.

Ea pătrunsese cu totul sub glie, așezându-și icrele în culcușul nisipos, iar el își aștepta rândul.

28. IDILA3
foto: Nicolae Dărămuș

L-am văzut mai apoi retrăgându-se. Liniștit. Așa părea. Își împlinise rostul. Dar, până atunci, nu-i fusese ușor… Pe creștet, urmele unor șiraguri de dinți ca acul, rod al luptelor sale de cuceritor, îi dovedeau tăria.

28. IDILA 4
foto: Nicolae Dărămuș

O clipă aripioara dorsală a luat aer și undele stârnite au trădat… apa. Am descoperit-o cu uimire.

28. IDILA 5
foto: Nicolae Dărămuș

Până atunci îmi păruse că totul se întâmplă într-un petec de cer.

17 martie 2016