Toți învățătorii spun că iubirea și frica sunt stările între care oscilează oamenii. Un autor – Gerald G. Jampolsky – chiar rostea definiția în titlul unei cărți mici:”Iubirea înseamnă  renunțarea la frică”. O carte mică întrucât titlul spune tot. E drept însă că, pentru a renunța la frică – cea generată de închipuieli, de gândurile ”omenești” – trebuie să trăiești iubirea ; ceea ce, înaintea a tot, e  o liniște bucuroasă; sau invers: o bucurie liniștită. Ciudat…și nu prea, asemenea conchideri  mi s-au conturat de fiecare dată – și au fost vreo trei – când am ascultat glasul lupilor.


foto: Nicolae Dărămuș (site – milf dating)

Da… Cine a auzit glasul lupilor trăiește liniștea. O bucurie ușor înfiorată de privilegiu. Iar el se simte parte din întregul Lucrării. Cine doar își închipuie glasul lupului trăiește frica. Un gând  doar… el stând confortabil în fotoliu. Cred că ”iubirea înseamnă renunțarea la frică”. Mi-am amintit de toate astea acum, când zăpezile au fost învinse de soare și când urletul lupilor nu se mai aude.


foto: Nicolae Dărămuș